Metoda proiectului - metodă activă de predare

Crearea de proiecte eficiente : Unităţi de învăţare bazate pe proiect pentru a motiva elevii

Evaluarea Proiectelor : Utilizarea evaluării pentru îmbunătăţirea predării şi învăţării


Introducere

Se vorbeşte foarte mult despre un învăţământ centrat pe elevi dar mai puţin despre cum anume învaţă elevii mai bine. A preda bine – şi a implica elevii în procesul de învăţare – necesită în primul rând o înţelegere a factorilor care favorizează studiul aprofundat al unui număr de concepte care leagă studiul disciplinei de viaţa reală, favorizează o evaluare formativă, continuă, stimulează interesul elevilor pentru anumite domenii sau aspecte ale cunoaşterii, leagă teoria de practică şi de viaţa de fiecare zi.
Metoda proiectului, poate mai mult ca oricare dintre metodele de predare activ-participative, oferă un cadru generos pentru formarea diferenţiată a individului uman. Pentru a folosi în mod eficient metoda proiectului şi a integra tot ce poate oferi resursa numită calculator, sunt foarte importanţi paşii pe care îi face dascălul pentru planificarea şi proiectarea unităţii de învăţare. Proiectele elevilor se stabilesc de comun acord cu aceştia la începutul unităţii de învăţare, vor fi monitorizate pe tot parcursul unităţii de învăţare iar produsul de grup şi individual prezentat la finele unităţii de învăţare.
Întrebarea esenţială la care propun răspuns este: Cum pot fi utilizate noile tehnologii Internet în modul cel mai eficient pentru a sprijini şi a evalua achiziţiile elevilor, de a dobândi competenţele necesare utilizării diverselor tooluri Web 2.0.?
Scopul integrării tehnologiei în instruire determină metodele şi tehnicile de lucru la clasă. Folosirea internetului, a resurselor on-line, a bibliotecilor virtuale, a comunicării on-line, are implicaţii pe care societatea în care trăim le solicită: stimulează şi dezvoltă potenţialul cognitiv multiplu al elevilor (Teoria Inteligenţelor Multiple, H. Gardner); dezvoltă abilităţile necesare în secolul XXI; contribuie la dezvoltarea abilităţilor de gândire de nivel superior (Taxonomia lui Bloom); orientează procesul de instruire către interesele elevilor (predare centrată pe elevi).
În timp ce lucrează la proiecte, elevii îşi dezvoltă abilităţi reale, corespunzătoare secolului XXI – multe din acestea fiind solicitate de angajatorii din zilele noastre – cum ar fi, capacitatea de: a lucra bine cu ceilalţi; a lua decizii bine gândite; a avea iniţiativă; a rezolva probleme complexe; auto-direcţionare; a comunica eficient. În acest fel, se construieşte profilul unui absolvent autonom în decizii, interesat în cariera sa socio-profesională.
Opţiunile cu privire la tipul proiectului şi al modului de realizare sunt diverse:

1. Realizarea unei prezentări

Definiţie: O modalitate de susţinere a prezentărilor orale adresate unui public; utilizarea unor propoziţii scurte sau incomplete; diverse elemente multimedia, cum ar fi imagini, sunete, filme, hiperlink-uri către site-uri web sau alte dosare etc.
Posibilă utilizare de către elevi: Prezentarea documentării, propunerii sau constatărilor în faţa unui public real din afara clasei; Realizarea unui portofoliu cu lucrările elevului; Realizarea unei cărţi de poveşti ilustrate; Prezentarea rezultatelor analizelor şi chestionarelor; Prezentarea proiectelor de la un târg ştiinţific; Prezentarea unor proiecte personale; Realizarea unui punct de informare fără prezentator.

2. Crearea unei publicaţii (buletin informativ, ziar, broşură sau afiş)

Definiţie: Propoziţii complete menite să fie citite de câte o persoană pe rând; combinaţie de text şi imagini; posibile diagrame şi grafice.
Posibila utilizare de către elevi: Realizarea unui buletin informativ pentru o organizaţie comunitară, club şcolar sau organizaţie fictivă; Realizarea unui buletin informativ fictiv pentru un grup istoric; Realizarea unui ziar fictiv pentru o anumită perioadă istorică; Realizarea unui ghid sau a unei broşuri de călătorie; Realizarea unei broşuri informative sau persuasive; Realizarea de fluturaşi sau alte anunţuri pentru un grup nonprofit, o şcoală, un eveniment comunitar sau un proiect de serviciu; Proiectarea unor afişe informative, persuasive sau cu instrucţiuni; Realizarea unei invitaţii sau a unui program pentru o prezentare specială, o întâlnire sau un concert; Realizarea unui meniu cu alimente specifice perioadei sau specifice unei anumite culturi.

3. Realizarea unui wiki

Definiţie: Bazată pe web, orientată spre text cu posibile hiperlink-uri şi imagini; posibilitatea existenţei unor pagini secundare şi categorii; editarea istoriei disponibile; publicarea de informaţii curente sau cercetare pentru un public din afara sălii de clasă; comunicarea cu un public internaţional; activităţi scriitoriceşti în colaborare cu alţi elevi şi/sau experţi; contribuţia la cercetarea problemelor din lumea reală şi rezolvarea problemelor; partajarea sau reflectarea asupra învăţării sau procesului.
Posibila utilizare de către elevi: Realizarea de portofolii ale elevilor; Furnizarea unui organizator grafic pentru cercetare; Furnizarea uni spaţiu pentru înţelegerea în colaborare a lucrărilor scrise, experimentelor, muzicii artei şi aşa mai departe; Furnizarea unui spaţiu pentru activităţi scriitoriceşti în colaborare (piese de teatru, beletristică, articole); Organizarea şi colectarea de link-uri ale blog-urilor elevilor; Prezentarea unor fragmente de idei; Organizarea şi prezentarea informaţiilor pentru proiectele pentru târgurile ştiinţifice.

4. Realizarea unui blog

Definiţie: Bazată pe web, orientată spre text cu posibile hiperlink-uri şi imagini; format tip jurnal, intrări datate cu informaţiile curente în partea superioară; răspunsuri de la cititori; publicarea informaţiilor curente sau cercetare pentru un public dincolo de sala de clasă; Colectarea şi schimbul de informaţii cu ceilalţi din afara sălii de clasă; sau reflectarea asupra învăţării sau procesului.
Posibila utilizare de către elevi: Reflecţii asupra celor citite sau asupra discuţiilor din sala de clasă; Investigarea subiectelor online şi apoi raportarea cu privire la cercetare; Înregistrarea progresului unui grup la un proiect; Discuţii despre experienţe împărtăşite în sala de clasă; Copierea şi alipirea de citate care dau de gândit din alte blog-uri sau alte resurse web, şi apoi oferirea de idei cu privire la subiect; Solicitarea scriitorilor profesionişti pentru analizarea blog-urilor şi furnizarea de reacţii.
Dintre aceste patru opţiuni, ultimele două sunt concret integrate în actuala tendinţă globală, Web 2.0: conţinutul este generat de către utilizatori, care, folosind uneltele şi drepturile puse la dispoziţie, îşi împărtăşesc celorlalţi experienţa în domeniul pentru care are afinităţi şi pe care îl agreează.
Această tendinţă este receptată şi asimilată excelent în rândul elevilor, de vârste variate, rezultatul fiind de-a dreptul spectaculos.

Un proiect românesc reuşit

Am demarat acest proiect în urmă cu trei luni şi jumătate, la clasele V-VII, în cadrul orelor de opţional - Tehnologia Informaţiei şi Comunicării. Din oferta de spaţii wiki, gratuite şi în aceleşi timp, compatibile cu domeniul educaţional, am ales http://www.wikispaces.com/site/for/teachers100K, beneficiind de proiectul acestora ”100,000 Wikis in the Classroom”.
Ca manual şi material de informare am folosit http://educationalwikis.wikispaces.com/ cu un volum uriaş de exemple de wiki-uri educaţionale.
Astfel, am creat spaţiul: http://mirceaeliade.wikispaces.com/

Nivelul iniţial al elevilor a fost aproximativ acelaşi, o parte dintre ei, având calculator şi Internet acasă, aveau creat un ID de Yahoo Messenger, pe care îl foloseau cu o grozavă acerbitate, ca şi o altă parte care au avut acces la calculatoarele de la şcoală, şi fuseseră rapid instruiţi de către colegii „experţi”, serviciul de Mail fiind lăsat pe linie moartă. Remarcabile, viteza cu care se conectau şi porneau discuţiile, deşi aveau ID-uri şi parole „kilometrice şi fanteziste” şi numărul mare de prieteni din liste.
A urmat o perioadă de creare de conturi şi instruire pentru serviciul de Mail, pentru toţi elevii, conectarea ca membru la spaţiul wiki creat, făcându-se pe bază de invitaţie, pe adresa de mail, ca şi validarea numelor/conturilor de utilizator. De recomandat, aceste username-uri pe care şi le crează elevii să aibă o anumită formă, impusă tuturor, cum ar fi: prenumenume, ca măsură de siguranţă, pentru a nu fi uitate şi de asemenea, pentru recunoaşterea apartenenţei la grup.

Slide1.GIF

Slide2.GIF

Slide3.GIF

Slide4.GIF

Slide5.GIF


Exemplu de organizare:

Elevii vor putea folosi acest spaţiu pentru informarea, comunicarea şi postarea de materiale create de ei, pentru proiectele pe care le vor avea de făcut. Fiecare clasă va avea 3 proiecte, elevii formând astfel 3 grupe. Componenţa şi numele grupelor, temele de proiecte se vor alege de comun acord şi vor fi postate pe pagina fiecărei clase. Paginile personale din tabelul clasei, spaţiu liber pentru exersare, vor putea fi personalizate şi vor conţine reflecţii asupra lucrului la proiect.
După conectare, elevilor li s-a prezentat spaţiul de lucru pus la dispoziţie:
1. clic pe username şi crearea/editarea unui profil – o prezentare succintă, fără date personale, atât în limba română şi, spre încântarea lor, şi în engleză, eventual o poză-două;
2. clic pe numele său din tabelul clasei, deschiderea paginii personale pe care am creat-o pentru fiecare elev – spaţiu nelimitat de manifestare, editare şi inserare de link-uri, imagini, fişiere, tabele, video-uri şi alte widget-uri, cu ajutorul barei de formatare.

Există deja o varietate mare de proiecte şi de asemenea de grad sau nivel diferit. Paginile personale servesc tocmai ca fiecare elev, indiferent de nivelul sau talentul lui să se poată manifesta liber, la nivelul său. De la desene în Paint, până la folosirea de diferite instrumente Web 2.0. există posibilităţi multiple de a învăţa şi exersa.

Tomlinson (2000) enumeră patru modalităţi prin care profesorii pot diferenţia instruirea:

  1. prin Conţinut – selectând ceea ce vor învăţa elevii şi modul în care vor obţine informaţiile de care au nevoie.
  2. prin Proces – adică prin diferite moduri de abordare a conţinutului.
  3. prin Produse – prin crearea de oportunităţi variate de exersare, aplicare şi extindere a ceea ce au învăţat.
  4. prin Mediul de învăţare – adică prin crearea de spaţii liniştite şi zone pentru interacţiuni.
Ca organizator al wikispaces-ului, există anumite facilităţi importante, de acces, monitorizare şi notificare asupra modificărilor sau discuţiilor membrilor; de management al spaţiului; lista paginilor, cu detalii şi criterii de sortare; lista fişierelor upload-ate, cu posibilitate de ştergere sau redenumire; statistici de utilizare pentru întregul spaţiu, a numărului de vizualizări ale paginilor, chiar şi numărul de editări ale fiecărui membru.

Concluzii

Proiectele bune sunt construite având încă de la început clare obiectivele de evaluare. Acest lucru înseamnă că se începe cu identificarea şi respectarea competenţelor specifice-obiectivelor de referinţă şi a obiectivelor operaţionale şi astfel se determină ceea ce trebuie să ştie elevii şi apoi se defineşte ce şi cum se evaluează. Toate acestea sunt luate în considerare înainte de proiectarea activităţilor. Această abordare „inversă” prin metoda proiectului ajută la centrarea unui proiect asupra obiectivelor operaţionale.
Evaluarea trebuie planificată pentru:
  • a avea în vedere o varietate de strategii de evaluare
  • a include metode de evaluare continuă
  • a evalua realizările elevilor obţinute printr-un demers centrat pe obiectivele operaţionale
  • antrenarea elevilor în propriul proces de evaluare
Pentru a ajuta la antrenarea elevilor în procesele de evaluare, trebuie să le asigurăm:
  • criterii clare de la început
  • exemple şi linii directoare pentru o activitate de calitate ridicată
  • oportunităţi de monitorizare a propriului progres
  • metode de utilizare a unui feedback constructiv şi încorporarea feedback-ului de la ceilalţi pentru a îmbunătăţi activitatea proprie
  • timp de reflectare şi îmbunătăţire a proceselor şi produselor lor
  • sprijin în stabilirea unor noi obiective noi pentru studii viitoare.
Planificarea evaluării ne asigură de faptul că un proiect rămâne focalizat asupra obiectivelor de învăţare. Planificarea evaluării ar trebui realizată înainte de determinarea activităţilor de învăţare şi a sarcinilor de lucru specifice. Planul de evaluare include metodele şi instrumentele de evaluare care definesc aşteptările cu privire la calitatea produselor şi a performanţelor elevilor. Planul de evaluare defineşte şi modalităţile de monitorizare a procesului de învăţare al elevilor. Planul ar trebui să implice şi elevii în vederea stabilirii obiectivelor de învăţare, în revizuirea şi administrarea propriului progres de învăţare precum şi în reflecţia asupra lor după finalizarea proiectului.
Activităţile de învăţare se aleg după interesele elevilor. În cazul meu, am urmărit crearea competenţelor necesare utilizării instrumentelor Web 2.0. aflate la dispoziţie:
  • să înţeleagă conceptul de utilizator;
  • să deprindă metodele de conectare – folosirea unui nume de utilizator şi unei parole;
  • să cunoască căile de configurare puse la dispoziţie pentru contul său – alegerea unui avatar, schimbarea parolei sau alte servicii;
  • să folosească facilităţi de Upload, Browse, Download;
  • să conştientizeze combinaţia de comenzi Edit – Save;
  • să folosească facilităţile editorului de formatare a textului;
  • să folosească butoanele-comenzi de inserare imagini, tabele, link-uri, emoticon-uri;
  • să utilizeze serviciul Search, căutare după cuvinte cheie;
  • să folosească combinaţia de comenzi Copy – Paste pentru transferul codurilor Embed pentru inserarea de Widget-uri: Video, Audio, Calendar, Spreadsheet, Document, Polls, Rss Feed, Chat and IM, Slideshow, Map, Bookmark, Other HTML;
  • să cunoască şi să respecte regulile şi normele de conduită, termenii de utilizare a site-urilor utilizate.

Abilităţile necesare în secolul XXI

Elaborate de către un grup de cercetători din SUA, se regăsesc în achiziţiile şi evoluţia elevilor instruiţi:
1. Responsabilitate şi capacitate de adaptare — Exersarea responsabilităţii personale şi a flexibilităţii în contexte legate de propria persoană, loc de muncă şi comunitate; stabilirea şi atingerea unor standarde şi ţeluri ridicate pentru sine şi pentru ceilalţi; tolerarea ambiguităţii
2. Abilităţi de comunicare Înţelegerea, administrarea şi crearea unei comunicări eficiente verbale, scrise şi multimedia într-o varietate de forme şi contexte
3. Creativitate şi curiozitate intelectuală — Dezvoltarea, implementarea şi comunicarea ideilor noi altor persoane; deschidere şi receptivitate la nou, perspective diverse
4. Gândire critică şi gândire sistemică — Exersarea unei gândiri sănătoase în înţelegerea şi realizarea unor alegeri complexe; înţelegerea conexiunilor dintre sisteme
5. Informaţii şi abilităţi media — Analizarea, accesarea, administrarea, integrarea, evaluarea, şi crearea de informaţii în diverse forme şi medii
6. Abilităţi interpersonale şi de colaborare — Demonstrarea capacităţii de lucru în echipă şi de conducere; adaptarea la diverse roluri şi responsabilităţi; colaborarea productivă cu ceilalţi; exprimarea empatiei; respectarea perspectivelor diverse.
7. Identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor — Capacitatea de a depista, formula, analiza şi soluţiona probleme
8. Auto-formare — Monitorizarea propriilor cerinţe de înţelegere şi învăţare; localizarea resurselor corespunzătoare; transferul cunoştinţelor dintr-un domeniu în altul
9. Responsabilitatea socială — Acţionarea în mod responsabil ţinând cont de interesele comunităţii; demonstrarea comportamentului etic în contexte legate de propria persoană, loc de muncă şi comunitate
- ClCziprok ClCziprok

Bibliografie:

  1. Richardson, Will, Blogs, Wikis, Podcasts and Other Powerful Web Tools for Classrooms, Corwin Press, 2006.
  2. Grosseck, Gabriela, A Successful Pedagogical Experiment: Using Wikis in Academic Lectures, e-Learning and software for education conference, 12-13 aprilie 2007 Bucureşti, http://adl.unap.ro/else2007.
  3. http://blog.wikispaces.com.
  4. Intel Corporation & Institute of Computer Technology, Intel®Education: Intel®Teach Program – Essentials Course